2
À Z - ABB
Un Prughjettu Cullaburativu
Stu libru hè u fruttu di u travagliu di a cumunità. Ogni parolla, ogni definizione hè stata scelta è validata par assicurà a più grande pricisione.
Cuntinuà a navigazione
Viaghjate à traversu e paghjini clicchendu
nantu à u libru o utilizendu i buttoni.
STUDII CORSI · MMXXVI
◆
DIZZIUNARIU
di a
Lingua Corsa
Lingua viva · Tradizione · Trasmissione
263 parolli · Edizione numerica
STUDIICORSI
ABB - ABB
3
Abballuchjà
v.
1. Inturbidiscia a vista da un spirionu, un splindori. Abbarraculà, abbaglià, abbadduchjà, cicà.
Abbarraculà
v.
1. Abballuchjà, abbadduchjà, cicà : U soli m’hà abbadduchjatu. Una biddezza chì ti ceca.
4
ABB - ACC
Abbuchjà
v.
1. Dà, sciaccà. Abbuchjà un travaddu à calchissia. Abbuchjà un cazzotu. Abbuchjà un zeru à un scularu.
Abbuchjà (si)
v.
1. Purtà, suppurtà, sciacca si. M’abbuchju tuttu u travaddu. M’abbuchju à Petru a ghjurnata sana.
ACQ - AGR
5
Acqua Suvale
nf.
1. L’acqua suvale hè quand’ellu piove di manera fine è durante assai tempu, vale à dì chì l’acqua s’infilza in a tarra, prufonda è ricca quante u suvu, chi hè assai bona per a tarra.
Agricultore
nm.
1. Persona chì travaglia a terra è pruduce prudutti agriculi, cum’è ligumi, frutti, cereali o allevu d’animali.
Agricultori
nm.
1. Persona chì travaglia a terra è pruduce prudutti agriculi, cum’è ligumi, frutti, cereali o allevu d’animali.
6
AGU - APR
Anciu
nm.
1. Aria chì veni da i pulmona è chì sorti da u nasu è a bucca. Ùn avè più anciu. Ùn si senti mancu un anciu. Soffiu, fiatu.
ARB - AZE
7
8
BAB - BIA
B
Baretta Sullatina
nf.
1. Spezia vegetali chì si ritrova solu in Corsica, assai tossica cù fiori viuletti (aconitu di Corsica).
BIL - BOT
9
CAC - CAL
11
C
Cagnacciu
nm.
1. Animali acquaticu putenti è feroci, cù denti affilati, chì faci a paura à i bagnatori.
12
CAL - CAN
Cane
nm.
1. Mammiferu dumesticu di razza canina, aspessu allevatu da l'Omu. Esiste una razza corsa, u "Cursinu" utilizatu à a caccia in generale, è certe volte pè curà u brancu.
CAP - CAR
13
14
CAR - CIC
Cavallu
nm.
1. Mammiferu maiò di a razza cavallina cù una coma, dumesticatu cum’è un animale di trasportu.
CIC - COD
15
Ciccunata
nf.
1. Rimori di i cicconi d'una ghjesgia pà annuncià un evenimentu (interru, messa, matrimoniu...).
Cìmicia
nf.
1. Picculu insettu, suventu verde, chì puzzicheghja è chì campa duve omu hè. Suchja u sangue animale è umanu pà nutrisce si.
Cismonte
nm.
1. Supranu di a Corsica, secund'à i ghjenuvesi chì l'anu tagliata in dui parti pà rapportu à i monti.
16
COP - CUC
Coppiu
agg.
1. Chì a divizioni pà dui parmetti l'uttinzioni di un numaru sanu. Dui, quattru è sedici sò numari coppii, pari.
Cuccunellu
nm.
1. Utiizatu da a mamma pà parlà di u so figliolu tinutu caru, vicinu assai di a so mamma. A minnana l'adopra dinù pà u figliulellu.
CUG - CUR
17
18
CUR - CUR
DEC - DIZ
19
D
Dizziunariu
nm.
1. Raccolta di parolli è sprissioni d'una lingua, prisentati in un ordini alfabeticu, chì dà definizioni è informazioni nant'à elli.
20
DUM - DUM
È B - ERB
21
E
Erba Bambina
nf.
1. Spezia vegetali chì s'appicca à i scogli quand'elli sò à l'umbria in un locu mucidu.
22
FAN - FIT
F
Fantinu
nm.
1. Parsona chì campa senza cumpagnu, ch'ùn hè micca in coppiu (nè maritatu, nè accumpagnatu).
Farraghju
nm.
1. Sicondu mesi di l'annu, u più cortu, cù vintottu ghjorni o vintinovi pà l'anni bisestili.
Ferraghju
nm.
1. Sicondu mesi di l'annu, u più cortu, cù vintottu ghjorni o vintinovi pà l'anni bisestili.
Figliu
nm.
1. Parsona chì campa senza cumpagnu, ch'ùn hè micca in coppiu (nè maritatu, nè accumpagnatu).
FIU - FRA
23
24
FRA - FUN
Frittata
nf.
1. Ovi battuti chì si ponu magnà cù u brocciu è a menta. Una frittata di brocciu, di pomi dinù.
Fuconi
nm.
1. Locu cintrali d'una casa pà riscaldà si è priparà a cena. Locu di vita di a casa, simbulu di a vita paisana corsa è di a famiglia.
Funziunariu
nm.
1. Persona chì travaglia per u statu, una cullettività publica o un’amministrazione, è chì hà u statutu di funziunariu.
GHJ - GHJ
25
G
Ghjastema
nf.
1. Parolla inghjuriosa contru à a relighjone o un sgiò.
Surtilegiu chì vole fà u male.
2. Surtilegiu chì vole fà u male.
2. Surtilegiu chì vole fà u male.
26
GHJ - GHJ
Ghjattu
nm.
1. Picculu mamiferu di a famiglia di i felini, à pelu cortu o longu, arechji triangularii è granfii rientrevuli.
GHJ - GRA
27
Goffu
agg.
1. Ch'ùn hè micca beddu, ch'ùn faci micca piacè à fighjulà.
Cuncettu sughjettivu di a visioni ch'avemi d'un ughjettu o una parsona.
28
INC - ING
I
Incamurrà
v.
1. Impidiscia un ghjacaru di apra u muccichili blucchendu li cù a camurra. In pruminata, ci voli chì i ghjacari sighini incamurrati.
Incasgiulatu
agg.
1. Cupartu di neve, adupratu à spessu per dì una muntagna incasgiulata, fiura cum'è s’ella era cuparta di casgiu.
Inchjostru
nm.
1. Liquidu neru o turchinu chì si mette in e penne per scrive. Liquidu resu da a seppia.
INN - ISU
29
30
LAB - LUD
L
Labiale
nm.
1. Chì cuncerna e labbre: musculu labiale.- Dettu di sonu prununciatu di labbre: "p", "b" sò cunsunanti labiali.
Libru
nm.
1. Ducumentu scrittu, cumpostu d'un insemi maiò di pagini riligati. Hè un supportu di lettura chì po parmetta a diffusioni è a cunservazioni di testi di naturi varii.
LUG - LUN
31
32
MAC - MAL
M
Machja
nf.
1. Vegetazione fitta è salvatica cumposta soprattuttu d’arbusti bassi (cistu, morta, scopa, leccia…), chì cresce naturalmente in parechje parte di a Corsica è copre e culline è e muntagne.
MAM - MAR
33
34
MAR - MUR
Muredda
nm.
1. Spezia vegetali ritruvata à spessu in Corsica, vicina di a tarra, chì si pò ricunnoscia cù u so muscu è i so picculi fiori ghjalli.
MUR - MUR
35
Murella
nf.
1. Spezia vegetali ritruvata à spessu in Corsica, vicina di a tarra, chì si pò ricunnoscia cù u so muscu è i so picculi fiori ghjalli.
Murena
nf.
1. Animali acquaticu, chì s'assumiglia à un serpu, cù denti affilati. Si piatta in i tufoni di i scoglii.
Murza
nf.
1. Spezia vegetali ritruvata à spessu in Corsica, vicina di a tarra, chì si pò ricunnoscia cù u so muscu è i so picculi fiori ghjalli.
NAN - NIT
37
38
NOI - NUV
Noia
nf.
1. Pena spressa da u pinseri. Dà noia à calchissia.
2. Imprissioni di biotu inghjinnata da a sfaccenda, l'inazzioni, un accupazioni senza intaressu. Una noia murtali.
2. Imprissioni di biotu inghjinnata da a sfaccenda, l'inazzioni, un accupazioni senza intaressu. Una noia murtali.
OGL - OTT
39
40
PAG - PAN
P
Paghjella
nf.
1. Scrittu di sei versi d'uttunarii spiccati in trè distichi, cantatu da trè voce, u bassu, a siconda è a terza senza strumenti.
Palmentu
nm.
1. Strumentu tradiziunale adupratu per sfracicà l'uva quandu si facia u vinu. Custruitu d'una cuva induve si mette l'uva è d'un sistema d'ingranera chì mette in muvimentu i rotuli.
PAR - PES
41
Parlà
v.
1. Azzione per sprime idee, sintimi o infurmazione cù a voce, aduprendu parolle. Permette di cumunicà.
Esempiu: "Parla cù i so amichi".
Passaghju
nm.
1. Fogliu chì auturizighja u viaghju da un locu à un antru. Cumprà un passaghju di trenu.
Passioni
nf.
1. Sintimi forti d'amori o d'intaressu pà qualchissia o qualcosa.
Asempii: "A si bii cù passioni.", "A so passioni hè u cantu."
Pescia
nf.
1. Pesciu chì campa in i ghjargali è i fiumi corsi.
Di u so nome latinu : Salmo Cettii Macrostigma.
42
PIS - PRU
Prucantula
nf.
1. Recità formule magiche chì anu per scopu di produce incanti nant’à qualchissia o qualcosa: e prucantule per signà u focu, l’ochju, i vermi, u sole s’amparanu a notte di Natale o di a San Ghjuvà.
PRU - PUL
43
Prumittidori
agg.
1. Chì prumetti, prumissu à un beddu avvena. Un ghjucadori di pallò prumittidori. Un prughjettu prumittidori.
Pugnitopu
nm.
1. Piccula spezia vegetali chì pizzica è faci frutti rossi (cum'è u caracutu ma ùn hè un arburu). I pastori ne mettianu in i muri di i casgili, o di i stazzi, ecc, da tena i topi fora.
44
PUM - PUZ
Pumonte
nm.
1. Suttanu di a Corsica, secund'à i ghjenuvesi chì l'anu tagliata in dui parti pà rapportu à i monti.
QUA - QUA
45
Q
Quadrigliu
nm.
1. Ballu tradiziunali chì si balla in un quartu di copii, ritruvatu à spessu dd'istati in i balli è festi di paesi.
46
RAV - RUM
R
SAB - SCI
47
S
Sacristia
nf.
1. Locu in fondu di una ghjesgia induva sò cunservati l'ughjetti sacri è induva si pripara u curatu nanzu à a messa.
48
SCI - SCO
Sciuma
nf.
1. Parolla utilizata dinò per qualificà u biancu durante à a cucera di u brocciu chì ci vole à sciumighjà cù a sciumaghjola nanzu di raccoglie u brocciu cù u stessu strumentu.
2. U biancu à l'altura di u marosu. Si pò dì u marosulu o a sciuma.
2. U biancu à l'altura di u marosu. Si pò dì u marosulu o a sciuma.
Scola
nf.
1. Stabilimentu induva sò dati corsi culletivi, ghjinirali o specializati, pà l'amparera di i zitelli, o di i più maiò.
SCO - SGA
49
Scopa
nf.
1. Ghjocu di carti induva i setti è i danari sò i carti i più impurtanti. Tandu u setti di danari, o settibellu, hè a più impurtanta.
Sgambittinu
nm.
1. Ughjettu chì servi à pusà si, senza spallera è senza bracci, nant'à pedi pà una sola parsona.
50
SIN - SOG
Sintinellu
nm.
1. Omu chì campava in una torra (genuvesa). Avia cum'è rolu di mirà u mari è accenda u focu pà privena l'altri torri quandu ghjunghjinani l'invasori.
SPI - STE
51
Spichjetti
nm.
1. Coppiu di vetri, incastrati in un sciaccunettu, appughjatu nant'à u nasu, davant'à l'ochji, chì parmettani di pruteghja o amendà a vista.
Spignifocu
nm.
1. Parsona chì faci un mistieru chì hà cum'è ughjettivu di salva a ghjenti è spigna i fochi.
52
STI - SUL
Stitutori
nm.
1. Omu o donna chì insegna parechji materii (francesu, storia, sportu) in scola elementaria.
Studienti
nm.
1. Parsona chì seguita corsi d'un'università o d'una scola suprana dopu à u bascigliè o un'equivalenza.
Suletta
nf.
1. Parte di u scarpu chì hè in cuntattu cù a terra. À spessu di cochja o di materia sintetica.
SUL - SUR
53
Sullizzicu
nm.
1. Spressione ghjucarina aduprata sopratuttu da i zitelli per indicà una carezza chì face ride. À spessu aduprata per ghjucà.
Esempiu:
« Li hà fattu sullizichi per falla ride. »
54
TAL - TIL
T
Talamone
nm.
1. Musculu situatu à nantu à l’avambracciu. Serve à piegà u goitu è à tirà l’avambracciu versu sè. Hè furmatu da dui musculi.
Esempiu:”E trazzione facenu travaglià i talamoni”.
Tavuloni
nm.
1. Pannellu induva si scrivi cù un fetru o una calcinella, ritruvatu a spessu in scola par asempiu.
TRA - TRI
55
Tragulinu
nm.
1. Parsona chì porta roba da manghjà è parechji altri cosi cù un camiò in i paesi luntani d'una cità.
Ogni matina a ghjenti aspettani u tragulinu pà cumprà u pani.
Trascelta
nf.
1. Quand'omu ghjetta i so mulizzi, t'hà a pussibilità d'urganizà li da pudè ripiglià li è fà ne ughjetti novi. Hè a trascelta, parmetta di minurà a pulluzione.
56
TUR - TUV
Turchinesu
nm.
1. Marzina di regula turchina chì si vede aspessu in Corsica alora ch'ella hè d'urighjina chinese.
Tuvadda
nf.
1. Gran'stracciu pà asciutà si.
Pò esse specificu pà andà à u fiume, u mare o à lavà si.
UMA - UTT
57
U
58
VAL - VID
V
VIT - VOC
59
60
ZID - ZUN
Z
◆
Fine
Grazie à tutti i cuntributori
STUDII CORSI · MMXXVI
◆
DIZZIUNARIU
di a
Lingua Corsa
Lingua viva · Tradizione · Trasmissione
263 parolli · Edizione numerica
STUDIICORSI
2
À Z - ABB
A
À Zozzò
spr.
1. Parolla zitillina : "à camancellu", "à cavallu" ("Zò" è "Zè" sò onomatopée da fà avanzà sumeri è muli).
Abbaglià
v.
1. Inturbidiscia a vista da un spirionu, splindori. Abbarraculà, abbaglià, abbadduchjà, cicà.
Abballuchjà
v.
1. Inturbidiscia a vista da un spirionu, un splindori. Abbarraculà, abbaglià, abbadduchjà, cicà.
Abbarraculà
v.
1. Abballuchjà, abbadduchjà, cicà : U soli m’hà abbadduchjatu. Una biddezza chì ti ceca.
ABB - ALL
3
Abbuchjà
v.
1. Dà, sciaccà. Abbuchjà un travaddu à calchissia. Abbuchjà un cazzotu. Abbuchjà un zeru à un scularu.
Abbuchjà (si)
v.
1. Purtà, suppurtà, sciacca si. M’abbuchju tuttu u travaddu. M’abbuchju à Petru a ghjurnata sana.
Acqua Suvale
nf.
1. L’acqua suvale hè quand’ellu piove di manera fine è durante assai tempu, vale à dì chì l’acqua s’infilza in a tarra, prufonda è ricca quante u suvu, chi hè assai bona per a tarra.
Agricultore
nm.
1. Persona chì travaglia a terra è pruduce prudutti agriculi, cum’è ligumi, frutti, cereali o allevu d’animali.
Agricultori
nm.
1. Persona chì travaglia a terra è pruduce prudutti agriculi, cum’è ligumi, frutti, cereali o allevu d’animali.
4
ANC - AZE
Anciu
nm.
1. Aria chì veni da i pulmona è chì sorti da u nasu è a bucca. Ùn avè più anciu. Ùn si senti mancu un anciu. Soffiu, fiatu.
Arburu
nm.
1. Vegetale maiò fattu di legnu, cù branchi chì facini frondi o pinaculi, ecc.. è chì ponu pruduce frutti.
Arichjoni
nm.
1. Chì hà arechji maiò. Chì s'intaressa à ciò ch'ùn duvaria micca, ch'ascolta i discussioni di l'altri.
BAB - BRA
5
B
Baretta Sullatina
nf.
1. Spezia vegetali chì si ritrova solu in Corsica, assai tossica cù fiori viuletti (aconitu di Corsica).
Billicu
nm.
1. Si trova à mezu à u corpu, hè una cicatrici naturali chì ferma dopu à a nascita quandu a parti chì u rilega à a mamma hè tagliata.
Bocca
nf.
1. Parte di l’Omu sottu à u nasu, chì permetta di rispirà magnà è sprima si.
2. Locu muntagnolu u più bassu trà dui cimi.
2. Locu muntagnolu u più bassu trà dui cimi.
CAC - CAN
7
8
CAP - CIC
Caracutu
nm.
1. Arburu cù frondi chì pizzicanu è chì faci frutti rossi d'invernu. Si vedi in i casi di Natali.
Carrega
nf.
1. Ughjettu chì ghjova à pusà si cù una spallera è senza bracii. Pà una sola parsona. Si ritrova à spessu in giru à una tola pà sparta a cena.
Cavallu
nm.
1. Mammiferu maiò di a razza cavallina cù una coma, dumesticatu cum’è un animale di trasportu.
CIC - CUC
9
Ciccunata
nf.
1. Rimori di i cicconi d'una ghjesgia pà annuncià un evenimentu (interru, messa, matrimoniu...).
Cìmicia
nf.
1. Picculu insettu, suventu verde, chì puzzicheghja è chì campa duve omu hè. Suchja u sangue animale è umanu pà nutrisce si.
Cismonte
nm.
1. Supranu di a Corsica, secund'à i ghjenuvesi chì l'anu tagliata in dui parti pà rapportu à i monti.
Coppiu
agg.
1. Chì a divizioni pà dui parmetti l'uttinzioni di un numaru sanu. Dui, quattru è sedici sò numari coppii, pari.
Cuccunellu
nm.
1. Utiizatu da a mamma pà parlà di u so figliolu tinutu caru, vicinu assai di a so mamma. A minnana l'adopra dinù pà u figliulellu.
10
CUG - CUR
DEC - DUM
11
D
Dizziunariu
nm.
1. Raccolta di parolli è sprissioni d'una lingua, prisentati in un ordini alfabeticu, chì dà definizioni è informazioni nant'à elli.
12
È B - ERB
E
Erba Bambina
nf.
1. Spezia vegetali chì s'appicca à i scogli quand'elli sò à l'umbria in un locu mucidu.
FAN - FOG
13
F
Fantinu
nm.
1. Parsona chì campa senza cumpagnu, ch'ùn hè micca in coppiu (nè maritatu, nè accumpagnatu).
Farraghju
nm.
1. Sicondu mesi di l'annu, u più cortu, cù vintottu ghjorni o vintinovi pà l'anni bisestili.
Ferraghju
nm.
1. Sicondu mesi di l'annu, u più cortu, cù vintottu ghjorni o vintinovi pà l'anni bisestili.
Figliu
nm.
1. Parsona chì campa senza cumpagnu, ch'ùn hè micca in coppiu (nè maritatu, nè accumpagnatu).
Fiumi
nm.
1. Scurrimenti d'acqua alimentatu da fiumicelli, assai maiò chì si lampa in u mari. U Golu, a Gravona in Corsica par asempiu.
Fiuretta
nm.
1. Seguita di fiuri chì contani una storia, i parolli è i pinseri di i parsunnaghji so scritti in buscichelli. "Asterix in Corsica" pà asempiu.
14
FRA - FUN
Frittata
nf.
1. Ovi battuti chì si ponu magnà cù u brocciu è a menta. Una frittata di brocciu, di pomi dinù.
Fuconi
nm.
1. Locu cintrali d'una casa pà riscaldà si è priparà a cena. Locu di vita di a casa, simbulu di a vita paisana corsa è di a famiglia.
Funziunariu
nm.
1. Persona chì travaglia per u statu, una cullettività publica o un’amministrazione, è chì hà u statutu di funziunariu.
GHJ - GHJ
15
16
GOF - GRA
Goffu
agg.
1. Ch'ùn hè micca beddu, ch'ùn faci micca piacè à fighjulà.
Cuncettu sughjettivu di a visioni ch'avemi d'un ughjettu o una parsona.
INC - ISU
17
I
Incamurrà
v.
1. Impidiscia un ghjacaru di apra u muccichili blucchendu li cù a camurra. In pruminata, ci voli chì i ghjacari sighini incamurrati.
Incasgiulatu
agg.
1. Cupartu di neve, adupratu à spessu per dì una muntagna incasgiulata, fiura cum'è s’ella era cuparta di casgiu.
Inchjostru
nm.
1. Liquidu neru o turchinu chì si mette in e penne per scrive. Liquidu resu da a seppia.
18
LAB - LUN
L
Labiale
nm.
1. Chì cuncerna e labbre: musculu labiale.- Dettu di sonu prununciatu di labbre: "p", "b" sò cunsunanti labiali.
Libru
nm.
1. Ducumentu scrittu, cumpostu d'un insemi maiò di pagini riligati. Hè un supportu di lettura chì po parmetta a diffusioni è a cunservazioni di testi di naturi varii.
MAC - MAR
19
M
Machja
nf.
1. Vegetazione fitta è salvatica cumposta soprattuttu d’arbusti bassi (cistu, morta, scopa, leccia…), chì cresce naturalmente in parechje parte di a Corsica è copre e culline è e muntagne.
20
MAR - MUS
Muredda
nm.
1. Spezia vegetali ritruvata à spessu in Corsica, vicina di a tarra, chì si pò ricunnoscia cù u so muscu è i so picculi fiori ghjalli.
Murella
nf.
1. Spezia vegetali ritruvata à spessu in Corsica, vicina di a tarra, chì si pò ricunnoscia cù u so muscu è i so picculi fiori ghjalli.
Murena
nf.
1. Animali acquaticu, chì s'assumiglia à un serpu, cù denti affilati. Si piatta in i tufoni di i scoglii.
Murza
nf.
1. Spezia vegetali ritruvata à spessu in Corsica, vicina di a tarra, chì si pò ricunnoscia cù u so muscu è i so picculi fiori ghjalli.
MUZ - MUZ
21
22
NAN - NUV
N
Nasu
nm.
1. Parte di l'omu trà l'ochji è a bocca, à u centru di a faccia, chì ghjova à rispirà è à sente.
Nischju
agg.
1. Chì a divizioni pà dui ùn parmetti micca l'uttinzioni di un numaru sanu. Unu, trè è dicesetti sò numari nischji, spari.
Noia
nf.
1. Pena spressa da u pinseri. Dà noia à calchissia.
2. Imprissioni di biotu inghjinnata da a sfaccenda, l'inazzioni, un accupazioni senza intaressu. Una noia murtali.
2. Imprissioni di biotu inghjinnata da a sfaccenda, l'inazzioni, un accupazioni senza intaressu. Una noia murtali.
OGL - OTT
23
24
PAG - PES
P
Paghjella
nf.
1. Scrittu di sei versi d'uttunarii spiccati in trè distichi, cantatu da trè voce, u bassu, a siconda è a terza senza strumenti.
Palmentu
nm.
1. Strumentu tradiziunale adupratu per sfracicà l'uva quandu si facia u vinu. Custruitu d'una cuva induve si mette l'uva è d'un sistema d'ingranera chì mette in muvimentu i rotuli.
Parlà
v.
1. Azzione per sprime idee, sintimi o infurmazione cù a voce, aduprendu parolle. Permette di cumunicà.
Esempiu: "Parla cù i so amichi".
Passaghju
nm.
1. Fogliu chì auturizighja u viaghju da un locu à un antru. Cumprà un passaghju di trenu.
Passioni
nf.
1. Sintimi forti d'amori o d'intaressu pà qualchissia o qualcosa.
Asempii: "A si bii cù passioni.", "A so passioni hè u cantu."
Pescia
nf.
1. Pesciu chì campa in i ghjargali è i fiumi corsi.
Di u so nome latinu : Salmo Cettii Macrostigma.
PIS - PUL
25
Prucantula
nf.
1. Recità formule magiche chì anu per scopu di produce incanti nant’à qualchissia o qualcosa: e prucantule per signà u focu, l’ochju, i vermi, u sole s’amparanu a notte di Natale o di a San Ghjuvà.
Prumittidori
agg.
1. Chì prumetti, prumissu à un beddu avvena. Un ghjucadori di pallò prumittidori. Un prughjettu prumittidori.
Pugnitopu
nm.
1. Piccula spezia vegetali chì pizzica è faci frutti rossi (cum'è u caracutu ma ùn hè un arburu). I pastori ne mettianu in i muri di i casgili, o di i stazzi, ecc, da tena i topi fora.
26
PUM - PUZ
Pumonte
nm.
1. Suttanu di a Corsica, secund'à i ghjenuvesi chì l'anu tagliata in dui parti pà rapportu à i monti.
QUA - QUA
27
Q
Quadrigliu
nm.
1. Ballu tradiziunali chì si balla in un quartu di copii, ritruvatu à spessu dd'istati in i balli è festi di paesi.
28
RAV - RUM
R
SAB - SCO
29
S
Sacristia
nf.
1. Locu in fondu di una ghjesgia induva sò cunservati l'ughjetti sacri è induva si pripara u curatu nanzu à a messa.
Sciuma
nf.
1. Parolla utilizata dinò per qualificà u biancu durante à a cucera di u brocciu chì ci vole à sciumighjà cù a sciumaghjola nanzu di raccoglie u brocciu cù u stessu strumentu.
2. U biancu à l'altura di u marosu. Si pò dì u marosulu o a sciuma.
2. U biancu à l'altura di u marosu. Si pò dì u marosulu o a sciuma.
Scola
nf.
1. Stabilimentu induva sò dati corsi culletivi, ghjinirali o specializati, pà l'amparera di i zitelli, o di i più maiò.
30
SCO - SPI
Scopa
nf.
1. Ghjocu di carti induva i setti è i danari sò i carti i più impurtanti. Tandu u setti di danari, o settibellu, hè a più impurtanta.
Sgambittinu
nm.
1. Ughjettu chì servi à pusà si, senza spallera è senza bracci, nant'à pedi pà una sola parsona.
Sintinellu
nm.
1. Omu chì campava in una torra (genuvesa). Avia cum'è rolu di mirà u mari è accenda u focu pà privena l'altri torri quandu ghjunghjinani l'invasori.
Spichjetti
nm.
1. Coppiu di vetri, incastrati in un sciaccunettu, appughjatu nant'à u nasu, davant'à l'ochji, chì parmettani di pruteghja o amendà a vista.
SPI - SUL
31
Spignifocu
nm.
1. Parsona chì faci un mistieru chì hà cum'è ughjettivu di salva a ghjenti è spigna i fochi.
Stitutori
nm.
1. Omu o donna chì insegna parechji materii (francesu, storia, sportu) in scola elementaria.
Studienti
nm.
1. Parsona chì seguita corsi d'un'università o d'una scola suprana dopu à u bascigliè o un'equivalenza.
Suletta
nf.
1. Parte di u scarpu chì hè in cuntattu cù a terra. À spessu di cochja o di materia sintetica.
32
SUL - SUR
Sullizzicu
nm.
1. Spressione ghjucarina aduprata sopratuttu da i zitelli per indicà una carezza chì face ride. À spessu aduprata per ghjucà.
Esempiu:
« Li hà fattu sullizichi per falla ride. »
TAL - TRI
33
T
Talamone
nm.
1. Musculu situatu à nantu à l’avambracciu. Serve à piegà u goitu è à tirà l’avambracciu versu sè. Hè furmatu da dui musculi.
Esempiu:”E trazzione facenu travaglià i talamoni”.
Tavuloni
nm.
1. Pannellu induva si scrivi cù un fetru o una calcinella, ritruvatu a spessu in scola par asempiu.
Tragulinu
nm.
1. Parsona chì porta roba da manghjà è parechji altri cosi cù un camiò in i paesi luntani d'una cità.
Ogni matina a ghjenti aspettani u tragulinu pà cumprà u pani.
Trascelta
nf.
1. Quand'omu ghjetta i so mulizzi, t'hà a pussibilità d'urganizà li da pudè ripiglià li è fà ne ughjetti novi. Hè a trascelta, parmetta di minurà a pulluzione.
34
TUR - TUV
Turchinesu
nm.
1. Marzina di regula turchina chì si vede aspessu in Corsica alora ch'ella hè d'urighjina chinese.
Tuvadda
nf.
1. Gran'stracciu pà asciutà si.
Pò esse specificu pà andà à u fiume, u mare o à lavà si.
UMA - UTT
35
U
36
VAL - VOC
V
ZID - ZUN
37
Z
◆
Fine
Grazie à tutti i cuntributori