U Gran Libru - Studiicorsi

Un Prughjettu Cullaburativu

Stu libru hè u fruttu di u travagliu di a cumunità. Ogni parolla, ogni definizione hè stata scelta è validata par assicurà a più grande pricisione.

Vede e tematiche

Cuntinuà a navigazione

Viaghjate à traversu e paghjini clicchendu
nantu à u libru o utilizendu i buttoni.

Studii Corsi • 2025
DIZZIUNARIU
di a
Lingua Corsa
Lingua viva · Tradizione · Trasmissione
EDITO CULTURALE
2 AGU - ARI
A
Aguzzinu N. Omu ch'ùn hà valori, viziatu, à quali li piaci i soldi....
Arburu N. Vegetale maiò fattu di legnu, cù branchi chì facini frondi o pinaculi, ecc.. ...
Arichjoni N. Chì hà arechji maiò. Chì s'intaressa à ciò ch'ùn duvaria micca, ch'ascolt...
BAG - BUT 3
B
Bagnatoghju N. Pozzu artificiali induva hè racolta l'acqua pà sfarennti usi....
Bia V. Fattu d'ingolla un liquidu....
Bocca N. 1) Parte di l’Omu sottu à u nasu, chì permetta di rispirà magnà è sprima ...
Bruttu N. Ch'ùn hè micca pulitu....
Buciardu N. Ch`ùn dici micca a verità, chì dici bucii....
Buttiglia N. Recipientu, in plasticu o in vetru chì permetta di cuntena un liquidu, l’acqu...
4 CAL - CAV
C
Calcagnu N. Parte di l'omu sott'à u pedu chì si trova in daretu, à l'estremità....
Cane N. Mammiferu dumesticu di razza canina, aspessu allevatu da l'Omu. Esiste una razza...
Capellu N. Pelu chì si trova annant’à u capu, di regula, ùn hè mai solu....
Cappellu N. Vistitu chì si metta annant’à u capu, da imbelliscia si o riscaldà si....
Carrega N. Ughjettu chì ghjova à pusà si cù una spallera è senza bracii. Pà una sola ...
Carrigonu N. Mobuli assai maiò chì ghjova à pusà si, cù bracii è spallera, pà una sola...
Casa N. Bastimentu fattu pà campà, locu famigliali....
Cavallu N. Mammiferu maiò di a razza cavallina cù una coma, dumesticatu cum’è un anima...
CIO - CUR 5
Cioccia N. Parolla impiegata pà parla d'una mamma possessiva, prutetriccia è impiserita...
Cori N. Urganu vitali chì servi à a circulazioni di u sangui. Dinò u simbulu di l'amo...
Cupparchjata N. Rettilu à quattru zampi, cù una carapazza chì pruteghja u so corpu....
Cuppulata N. Rettili à quattru zampi, cù una carapazza chì pruteghji u so corpu....
Curtella N. Strumenti taglienti chì ghjova à muzzà, cumpostu d'una fiamma è d'un manechj...
6 DIZ - DIZ
D
Dizziunariu N. Raccolta di parolli è sprissioni d'una lingua, prisentati in un ordini alfabeti...
ELE - ELE 7
E
Elettu N. Parsona chì hè stata vutata. Parlemu di demucrazia....
8 FAN - FUC
F
Fantinu N. Parsona chì campa senza cumpagnu, ch'ùn hè micca in coppiu (nè maritatu, nè...
Figliu N. Parsona chì campa senza cumpagnu, ch'ùn hè micca in coppiu (nè maritatu, nè...
Fiumi N. Scurrimenti d'acqua alimentatu da fiumicelli, assai maiò chì si lampa in u mar...
Fiumicellu N. Scurrimenti d'acqua alimentatu da ruscelli, chì si lampa in un fiumi....
Fiuretta N. Seguita di fiuri chì contani una storia, i parolli è i pinseri di i parsunnagh...
Fuconi N. Locu cintrali d'una casa pà riscaldà si è priparà a cena. Locu di vita di a ...
GHJ - GHJ 9
G
Ghjacaru N. Mammiferu dumesticu di razza canina, aspissu allivatu da l'Omu. Aiuta à caccigh...
Ghjargalu N. Rione strettu è scavatu da un fiume. Picculu corsu d'acqua....
Ghjattu N. Picculu mamiferu di a famiglia di i felini, à pelu cortu o longu, arechji trian...
10 INC - ISU
I
Incuchjitu A. Statu di chì hè ghjilatu, paralizatu da u fretu....
Isula N. Terra staccata da u cuntinente....
LAT - LIB 11
L
Latichju N. Omu chì t'hà u vizziu cù i donni....
Libru N. Documentu scrittu, cumpostu d'un insemi maiò di pagini riligati. Hè un support...
12 MAG - MUS
M
Magnà V. Fattu di nutriscia si, cù a bocca....
Mamma Piera S. Parsunifinicazioni di a fami, spessu utilizata pà i puesii....
Manghjà V. Fattu di nutrisce si, cù a bocca....
Marchjà V. Attu di spiazzà si cù i so ghjambi, d'andà in davanti di regula, ma ancu in d...
Mare N. Vastità d’acqua salita....
Marzina N. Piccula vesta chì si mette trà dui staghjoni....
Muscà N. Chì senti bonu (cù u nasu). Cuntrariu : puzzà....
Musca N. Un odoru bonu. Cuntrariu : puzza....
NAS - NAS 13
N
Nasu N. Parte di l'omu trà l'ochji è a bocca, à u centru di a faccia, chì ghjova à ...
14 OGL - OGL
O
Ogliastru N. Alivu salvaticu....
PAL - PUZ 15
P
Palmentu N. Strumentu tradiziunale adupratu per sfracicà l'uva quandu si facia u vinu. Cust...
Prufessori N. Omi o donna chì insegna una materia specifica à u livellu culleghji è licei....
Puppatoghju N. Recipiente adupratu per dà u latte à i ciucci....
Puzzà V. Chì ùn senti micca bonu (cù u nasu). Cuntrariu : muscà....
Puzza N. Un odoru micca bonu. Cuntrariu : musca....
16 QUA - QUA
Q
Quadrigliu N. Ballu tradiziunali chì si balla in un quartu di copii, ritruvatu à spessu dd'i...
RET - RUL 17
R
Retrospechju N. Picculu spechju d'una vittura chì ghjova à fighjulà in daretu....
Ruloghju N. Strumente mecanicu chì ghjova à dà l’ora....
18 SAL - SPI
S
Saldà V. Lià dui pezzi mitallichi....
Scachjulu A. Utilizatu à spessu pà parlà di un ughjettu chì si sbremba, si sciappa faciul...
Scola N. Stabilimentu induva sò dati corsi culletivi, ghjinirali o specializati, pà l'a...
Scopa N. Ghjocu di carti induva i setti è i danari sò i carti i più impurtanti. Tandu ...
Sgambittinu N. ...
Socera N. Mamma di u maritu , rispettu à a moglia, o mamma di a moglia rispettu à u mari...
Spichjetti N. Coppiu di vetri, incastrati in un sciaccunettu, appughjatu nant'à u nasu, davan...
Spignifocu N. Parsona chì faci un mistieru chì hà cum'è ughjettivu di salva a ghjenti è s...
STI - SUN 19
Stitutori N. Omu o donna chì insegna parechji materii (francesu, storia, sportu) in scola el...
Studienti N. Parsona chì seguiteghja corsi d'un'università o d'una scola suprana dopu à u ...
Sunà V. U fattu di "ghjucà" d’un strumentu di musica....
20 TAV - TUR
T
Tavuloni N. Pannellu induva si scrivi cù un fetru o una calcinella, ritruvatu a spessu în ...
Turchinesu N. Marzina di regula turchina chì si vede aspessu in Corsica alora ch'ella hè d'u...
UMA - UMA 21
U
Umanu N. Un essare umanu, un omu o una donna....
22 VED - VED
V
Vede V. Fattu di parcipiscia maghjini, ughjetti o altri cù i so ochji....
ZIT - ZUN 23
Z
Zitellu N. Essari umanu, chì ùn hè ancu adultu....
Zunzurunzulà V. Fattu di trincà d'un viulinu....

Da u Screnu à a Carta

A tecnulugia ci permette di sparte a cunniscenza in tempu reale, ma u libru ferma u guardianu di a memoria. St'opera hè cuncepita per esse cumplementaria à u situ web.

Scuprì u dizziunariu in linea Participà à u prugettu